Unicul site românesc dedicat Premiilor Nobel, ce dispune de o foarte bogat� arhiv� de documente audio: interviuri realizate în exclusivitate cu laurea�ii �i cu organizatorii evenimentului în chiar zilele decern�rii premiilor, impresii din S�pt�mâna Nobel, jurnale de c�l�torie ale realizatoarei Corina Negrea – �i multe altele.
Compus mai ales din editoriale si cronici, blogul emisiunii Noua revista vorbita incearca, la fel ca emisiunea, sa trateze literatura din perspectiva zilelor noastre, relaxat, privind cartile si autorii in ochi si tinind seama de industria care functioneaza astazi in jurul cartilor.
...traversez strada. Pe lâng� mine trec oameni �i lucruri..... m� surprind înclinând respectuos capul când c�tre Beatles, când c�tre Abba, imediat Tricky �i, culmea?!?! James Brown.... Batman.... bun� diminea�a, Bonobo. Ce mai face�i doamn� Tori Amos? V� mai întâlni�i cu doamna Sarah Vaughan? Numai când ascult�m împreun� Taraful haiducilor..... nu �tiam c� v� place.... Dintr-o linie de zebr� îmi zâmbe�te o oglind�. M� uit mai atent, era o pist� de skateri. Ducea c�tre rafturi pline cu discuri. Celebre sau nu.... interesante!?! Discurile stau cumin�i pe rafturile celor „patru z�ri”: unele vin din Londra, altele din Amsterdam, cele mai �ic din Paris �i cele mai punk din Berlin. Se mut� dintr-un loc într-altul, se mixeaz� între ele, traverseaz� str�zi culturale �i para-culturale, post-culturale �i urban-culturale... pe strad�.
... mi se p�rea atunci c� �i ele ca �i mine (ca �i voi?!?!!!!) tr�iesc o stare continu� de diminea��. Crossover.
Cultura.net este prima emisiune despre cultura internetului de la Radio România Cultural. Este realizat� de C�t�lin Sturza �i e difuzat� în fiecare vineri, de la 11.30 la 12.00. Pe blogul Cultura.net ve�i afla care sunt invita�ii emisiunilor urm�toare, ve�i descoperi �tiri, podcast-uri �i comentarii.
De discutat, se discuta la Timpul prezent, zilnic, intre 11.30 si 12.00. Aici se comenteaza, se dezbat, se analizeaza subiectele din emisiune, se fac propuneri si recomandari, se critica.
Ce-ar fi devenit to�i cei care n-au în comun decât momentul 1989 dac� n-ar fi existat 1989?... nu vom �ti niciodat� – dar �tim ce-au devenit.
De ce StoryMania? Pentru c� ne place s� spunem pove�ti. Pentru c� exist� suficien�i oameni care oricum nareaz�, radiogenic �i colorat, f�r� preten�ii de omniscien�� sau de exhaustivitate, pove�ti c�rora m-am gândit c� le-ar sta bine într-un volum virtual, cu semn�turi multiple, publicat în eter...
La Radio Romania Cultural, de luni pana vineri, la ora 15, se citesc "Cartile Seherezadei". Emisiunea, realizata de actrita Adriana Mocca, s-a nascut din placerea de a impartasi cu cei carora nu le mai citeste nimeni un fragment dintr-un text important, proza, filozofie, teatru, eseu, psihologie, poezie, proaspat tradus sau citit demult si uitat.
Nu au carte de muncă, nici salariu fix. Uneori nu câştigă nimic de pe urma muncii lor. Sunt ocoliţi de premii şi nu apar la televizor. Li se spune artişti independenţi. Sunt încadraţi la categoria underground sau indie sau off. Cu ei vă dăm întâlnire în Zona independentă, în fiecare duminică, de la ora 20.30, la Radio Romania Cultural. O emisiune de Robert Bălan.
Shakespeare �i Caragiale la Palatele Br�ncovene�ti de la Mogo�oaia
Andrei �erban conduc�nd prima sesiune de atelier (8-14 iulie). Foto: Daniela Dima
"Atelierul s-a transformat, gra�ie personalit��ii lui Andrei �erban �i cuno�tin�elor sale vaste despre profesiunea teatral� �i nu numai, �ntr-o insul� de spiritualitate senin�, �n vacarmul de vulgaritate din jur. Iar asta este de nepre�uit." (Alice Georgescu, critic, selec�ioner Festivalul Na�ional de Teatru)
Cea de-a patra edi�ie a Academiei Itinerante Andrei �erban s-a �ncheiat s�mb�t�, 21 iulie 2012, la Palatele Br�ncovene�ti de la Mogo�oaia.
"�n cei �ase ani de existen��, Academia Itinerant� Andrei �erban a reunit �n jurul ei peste 300 de arti�ti din teatru (actori, regizori, scenari�ti, jurnali�ti, scenografi �i muzicieni studen�i). Fiecare edi�ie a avut un context, un ton, o vibra�ie aparte. Fiecare s-a finalizat diferit, dar ceea ce a traversat �ntotdeauna circuitul Academiei a fost deta�area prin art�, izolarea �ntr-un spa�iu cur��at de cotidianul mecanic, refugiul �i regenerarea �ntr-un loc viu, unde energia creativ� se desprinde din registrul profan �i tinde c�tre sacru", declar� Corina �uteu, ini�iatoarea Academiei Itinerante, director ICR New York.
Repeti�ie din prima sesiune de atelier (8-14 iulie). Foto: Daniela Dima
Regizorul Sanda Manu, care a participat la prezentarea final� din cadrul Academiei Itinerante de anul acesta, consider� evenimentul "esen�ial, major, salvator", un prilej de "oxigenare �i �mbog��ire, arhitectur� pentru via��". "Tineri talenta�i care afl� c� au, �ntr-un fel, acces la fericire pentru c� au dreptul s� lucreze de la cinci diminea�a p�n� la unsprezece noaptea �mpreun� cu Andrei �erban, f�r� s� se preg�teasc� un spectacol, cap�t� cel mai mare dar �n aceste vremuri �n care totul cost�". De patru edi�ii, consider� Sanda Manu, aproape tot ce �nseamn� talent �n r�ndul tinerilor actori de la noi au primit hran� pentru minte �i pentru suflet �n acela�i timp, cultur� �i emo�ie. "Aceasta este �mplinirea definitorie a vie�ii lor".
La r�ndul lor, trei participan�i la edi�ia 2012 declar�:
"Faptul c� am luat parte la atelier �n regim de perfect� egalitate cu ceilal�i - actori �i regizori, cu to�ii tineri sau foarte tineri - a �nsemnat pentru mine o extraordinar� ocazie de a tr�i, fie �i numai pentru c�teva zile, o "via�� de artist", cu luptele, eforturile, chinurile �i priva�iunile ei, dar �i cu profundele ei bucurii �i zgomotoasele ei victorii. Mai mult dec�t at�t, �ns�, atelierul s-a transformat, gra�ie personalit��ii lui Andrei �erban �i cuno�tin�elor sale vaste despre profesiunea teatral� �i nu numai, �ntr-o insul� de spiritualitate senin�, �n vacarmul de vulgaritate din jur. Iar asta este de nepre�uit." (Alice Georgescu, selec�ioner Festivalul Na�ional de Teatru)
Shakespeare cu Marius Manole �n prim plan - imagine din prima sesiune de atelier (15-21 iulie). Foto: Iulian Cre�u
"Academia Itinerant� Andrei �erban e o experien�� ce te modific� �n interior, e o re�ntoarcere la copil�rie, cu �ntreb�rile �i c�ut�rile ei fundamentale prin care lumea c�p�ta pentru prima dat� sens �i coeren��. Andrei �erban te face s� prive�ti cu un ochi proasp�t lucruri care de obicei sunt fixate �ntr-o ram� de neschimbat, te provoac� s� g�nde�ti mai repede, mai clar �i mereu dintr-o alt� perspectiv�, ��i testeaz� limitele �i �i le �mpinge departe, foarte departe. Al�turi de el, Caragiale, Eminescu sau Shakespeare par citi�i pentru prima dat� �i am r�mas de multe ori cu gura c�scat� v�z�nd cum se transform� un text dup� o sugestie a sa. Academia Andrei �erban e o c�l�torie spiritual� ce te repozi�ioneaz� �n lume, ��i construie�te noi repere, te face un om mai complex, un om mai bun, dincolo de orice progres artistic. Pentru mine e de nepre�uit, de ne�nlocuit." (R�zvan Penescu, LiterNet)
"Un schimb de salut cu Andrei �erban este unic. Mi-au spus acest lucru oameni care nu au leg�tur� cu teatrul neap�rat, spectatori civili, �ns� devoratori de spectacole. Un workshop cu Andrei �erban este o experien�� puternic�, irepetabil�, extrem�. M�rturise�te acest lucru, un om care a fost martor privilegiat, �i participant (ori activ, ori discret) la dou� dintre workshopurile conduse de regizor. Dac� experimentul Ipote�ti a �nsemnat o stare de gra�ie impus� de izolare �i o energie a locului, momentul Mogo�oaia, cel pu�in ca loc, duce experimentul la grani�a dintre via�� cotidian� �i con�tiin�a de sine a individului. Acolo, la Mogo�oaia bucure�tenilor preg�ti�i pentru �edin�e foto �i promenade, dou� grupuri de actori (au fost peste 70 de participan�i) au semnat pactul de prietenie cu Shakespeare. �i au mai descifrat un Caragiale, �ntr-o not� tinereasc� �i actual�, trecut prin sinceritatea si sensibilitatea lor.
Imagine din a doua sesiune de atelier (15-21 iulie). Foto: Iulian Cre�u
Starea de libertate, eliberarea de cli�ee (at�t de perfide �n teatru), redescoperirea unei st�ri care �ine de fragilitate �i inocen��, f�r� de care nu poate exista adev�r �n teatru, au fost mizele �nt�lnirii de la Mogo�oaia. �i, mai presus de toate, un contact uman puternic �i adev�rat, o apropiere de tine �i de ceilal�i, care presupune un curaj enorm. "Trebuie s� fii preg�tit", celebra replic� a lui Shakespeare, poate fi considerat� motto-ul workshopului." (Cristiana Gavril�, TNB)
Imediat ie�it� din experien�a Academiei, Monica Andronescu i-a dedicat un amplu, pasionant �i revelator articol pe care �l consider�m exemplar �i �l reproducem aici integral:
"Iulius Cezar murind pe treptele Palatului br�ncovenesc de la Mogo�oaia, scrisori de dragoste ag��ate �n copacii din p�dure, Hamlet s�p�ndu-�i morm�ntul �n aceea�i p�dure, Titania �i Oberon manevr�nd destinele muritorilor, urca�i undeva pe acoperi�ul unui depozit de l�ng� palat, �n timp ce jos, �n spatele unor gratii, p�m�ntenii sunt supu�i capriciilor lor, Richard al III-lea murind la crucile de la bisericu�a din fa�a intr�rii sau Romeo �i Julieta murind �n fa�a celor dou� morminte de la cavou. Viola ie�ind din apele Lacului Mogo�oaia la apusul soarelui �i vorbindu-i de dragoste Oliviei �n labirintul de trandafiri. Sunt doar c�teva imagini din povestea celor dou� s�pt�m�ni �n care s-a desf�urat la Mogo�oaia, �n dou� etape, cu dou� grupuri diferite, cea de-a patra edi�ie a Academiei Itinerante Andrei �erban, organizat� de ICR New York �i de Centrul Sava de la TNB.
Prezentare public� din a doua sesiune de atelier (15-21 iulie). Foto: Iulian Cre�u
S� �ncerci s� poveste�ti ceva din ce s-a petrecut timp de o s�pt�m�n� la Mogo�oaia e o misiune imposibil�, pe care �ns� am s� mi-o asum, pentru c� ceea ce face Andrei �erban de patru ani �ncoace, �n cadrul acestui tip de �coal�/experiment, este unic �n cultura noastr� �i �n teatrul rom�nesc �i nu trebuie s� r�m�n� necunoscut. Dincolo de textele lui Shakespeare �i ale lui Caragiale, �n jurul c�rora s-a desf�urat atelierul din acest an, �i �nainte de a fi o experien�� profesional�, lucrul cu Andrei �erban este o experien�� de via��. Pe care a� rezuma-o prin cuvintele "s� faci imposibilul posibil". S� treci dincolo de toate limitele, s� la�i jos toate zidurile �i s� intri �ntr-un joc �n care sensul nu este �n primul r�nd spectacolul, ci �nt�lnirea dintre energii �i a�ezarea �mpreun� a g�ndurilor �i ideilor unui grup. �i, mai mult, traseul personal parcurs de fiecare de la momentul �n care �ncepe lucrul �i p�n� la final. Aten�ia la propria fiin��, la propriile g�nduri, la propriile obstacole. Un fel de c�utare �mpreun� a unui drum �n interior �i �n cel�lalt �n �i prin teatru. De aceea, la Mogo�oaia nu au fost numai actori, ci �i scenografi, regizori, muzicieni, dramaturgi/ teatrologi care au intrat �n acela�i joc.
Pe scurt, o s�pt�m�n� la Mogo�oaia cu Andrei �erban ar �nsemna dou�sprezece spectacole-exerci�iu dup� piesele Shakespeare, zece spectacole-lectur� dup� schi�ele lui Caragiale, exerci�ii cu corpul, vocea, creierul, spiritul, sufletul. Ar �nsemna lectur� �i discu�ii despre nenum�rate texte fundamentale de teatru, de la Grotowski la Peter Brook �i la Eugenio Barba. Ar �nsemna un alt fel de �nt�lnire cu domeniul de la Mogo�oaia, care a deschis alte c�i de a sim�i spa�iile, o �nt�lnire la un alt nivel cu textele lui Shakespeare �i cu felul celuilalt de a g�ndi textele lui Shakespeare. Ar �nsemna un alt fel de a-l �n�elege pe Caragiale, dincolo de cli�eele �n care s-a �nr�d�cinat �n spa�iul cultural rom�nesc, un fel de a te �ntoarce �n permanen�� �i la punctul zero al propriei fiin�e, pentru a avea curajul s� �tergi ce �tii (sau crezi c� �tii) ca s� o po�i lua de la cap�t �i s� vezi totul altfel, cu inocen�a noului �nceput. Ar �nsemna o �nt�lnire cu tine �nsu�i - pe care �n lumea �n care tr�im ne-o permitem prea rar sau deloc -, c�utarea lini�tii la exerci�iile de diminea�a, �n zori, �n balconul dinspre lac al palatului, c�nd treizeci de oameni ascult� �mpreun� sunetele din jur �i din�untru. Sau c�utarea lini�tii la exerci�iile de noaptea, din p�dure, c�nd t�cerea are alte sensuri �i alte sunete �i alte culori �i alte parfumuri. Sau lumina lum�n�rilor �n beciul palatului sau �n turnul de la intrare, seara. Sau strig�tul "Fere�te-te de Idele lui Marte", care r�sun� peste �ntregul domeniu de sus, din turn �i apoi umple curtea. Sau "Pater noster", care se aude din interiorul cavoului la nunta lui Romeo �i a Julietei.
Aproape tot ce a propus Andrei �erban la Mogo�oaia a fost de domeniul imposibilului. S� te treze�ti �n zori, la cinci �i jum�tate diminea�a, s� lucrezi aproape f�r� pauz� p�n� noaptea, s� lucrezi �n dou� zile o pies� de Shakespeare, s� g�se�ti o idee comun�, o direc�ie �n care s� decupezi textul, pentru ca �n zece minute s� �ncerci s�-i redai esen�a, s� alegi un spa�iu, s� construie�ti un spectacol, s� creezi rela�ii care s� func�ioneze �ntre oameni �i �ntre personaje �i s� fii �i atent la tine �nsu�i. Imposibil. �i totu�i, posibil.
Dup� primele dou� zile, cele �ase grupe din prima s�pt�m�n� au ar�tat �ase spectacole - "Visul unei nop�i de var�", "Hamlet", "Furtuna", "Richard al III-lea", "Romeo �i Julieta" �i "Cum v� place" - fiecare �ntr-un alt spa�iu al domeniului.
Un "Vis." extrem de modern, extras din substan�a lui oniric� �i a�ezat cu un soi de cruzime contemporan� exact �n mijlocul lumii noastre deposedate de mister - �n sala de mese de la Mogo�oaia, la ora pr�nzului, trei cupluri se caut� �i (nu) se g�sesc, iar zeii sunt deopotriv� cu muritorii �i �i-au pierdut puterea �i orice urm� a propriei divinit��i.
Un "Hamlet" a�ezat �n beciul palatului, �ntr-un spa�iu plin de mister, �n care pere�ii �ncep s� respire �i o voce se desprinde la un moment dat din �ntuneric, �ntreb�nd "Cine-i acolo". Iar r�spunsul "Sunt eu.", rostit de fiecare dintre cei ce iau parte la joc �i purtat mai departe de ecoul pere�ilor, deschide un posibil drum spre inima piesei.
O "Furtuna" ca un eseu dramatic, lucrat� �n cuhnia din curte, un "Richard al III-lea" �n curtea bisericii, cu chipurile diferite ale lui Richard a�ezate fa�� �n fa��, ca-n oglinzi paralele.
"Romeo �i Julieta" - �n fa�a cavoului, magic, poetic, desp�r�ind publicul �n dou� tabere, Montague �i Capulet, �i construind totul ca pe un minunat presentiment al mor�ii. Dragostea �i-o jur� peste morminte, noaptea de dragoste o tr�iesc l�ng� morminte �i mor �n genunchi, fiecare �n fa�a propriului morm�nt.
Scrisori de dragoste scrise de noi to�i, ag��ate �n copacii din p�dure, �i surghiuni�ii din "Cum v� place" chem�ndu-ne s� vedem povestea Rosalindei �i a lui Orlando, a�ezat� fa�� �n fa�� cu celelalte pove�ti de dragoste din pies�. O medita�ie asupra iubirii ca-n joac�. �ncheiat� cu celebrul discurs al lui Jacques coco�at �ntr-un copac.
Momentele de teatru descoperite �i tr�ite �n dou� zile la Mogo�oaia au fost, cu siguran��, mai puternice dec�t zeci de spectacole repetate luni �ntregi �n marile teatre. Cum �i de ce?! R�spunsurile pot fi multe, de la magia locului �i a lui Andrei �erban, p�n� la tenta�ia imposibilului, pe care noi, to�i cei prezen�i, am sim�it-o �n fiecare moment petrecut la Mogo�oaia. Apoi, ceva la fel de important: miza a fost �i a r�mas �n permanen�� lucrul �n sine, nu rezultatul. Iar energiile puse �mpreun� �n cele �ase zile, dincolo de micile dispute din fiecare grup, care de cele mai multe ori au dus la explozii extraordinare �n spectacole, au func�ionat �n aceea�i direc�ie. Nimeni nu se temea c� va gre�i, iar scopul era pl�cerea de lucra �i de a descoperi nuan�ele, pe scurt, de a face teatru. O pasiune pe care �n teatre prea rar o po�i descoperi. O pasiune �n care s-au reg�sit deopotriv� actori cu experien�� sau tineri absolven�i �i care a f�cut ca somnul, m�ncarea �i orice altceva s� fie lucruri secundare - importante sunt momentul acesta, energia lui �i ceea ce construim �mpreun� aici, unul cu altul.
�n ultimele dou� zile, alte �ase spectacole, c�te dou� grupuri lucr�nd acela�i text: "Iulius Cezar", "Mult zgomot pentru nimic" �i "A dou�sprezecea noapte". Momente de teatru extrem de puternice, vii, c�ut�ri, solu�ii niciodat� definitive �i care tocmai de aceea au o frumuse�e cu care prea rar te �nt�lne�ti �n s�lile de teatru. Emo�ia de a fi �n acela�i timp actor �n propriul spectacol �i spectator pentru celelalte cinci, totul face parte dintr-o experien�� unic�, pe care fiecare dintre noi i-o dator�m lui Andrei �erban. R�m�n imaginile, r�m�n exerci�iile, textele lucrate, r�m�n mesele �mpreun�, la care povesteam despre noi, r�m�ne sunetul insistent al clopo�elului �n zori, r�m�ne sunetul ierbii noaptea �i al pa�ilor celorlal�i c�lc�nd �n t�cere, dar, pe l�ng� ele, mai e o lume �ntreag� �i tainic�, pe care fiecare a luat-o cu el. �i cel mai puternic e tocmai sentimentul de a fi fost acolo, iar el nu se poate povesti."
(S� faci imposibilul posibil sau Academia Itinerant� Andrei �erban de Monica Andronescu, Revista Yorick, Num�rul 131, 23 - 29 iulie 2012)
Printre cei peste 70 de arti�ti care au participat la Academia Itinerant� de anul acesta s-au num�rat c�tig�toarea din 2012 a premiului de interpretare feminin� la Cannes, Cosmina Stratan, binecunoscu�i actori precum Marius Manole sau Ana Ioana Macaria, percu�ionistul Lucian Maxim, foarte promi��torii tineri regizori Alexandru M�zg�reanu �i Vlad Cristache.
Academia Itinerant� Andrei �erban este un program-cadru al Institutului Cultural Rom�n, ini�iat �i coordonat de ICR New York, organizat �n 2011 �i 2012 �n colaborare cu Centrul de Cercetare �i Crea�ie Teatral� "Ion Sava" al Teatrului Na�ional din Bucure�ti. A patra edi�ie a fost sus�inut� cu sprijinul Centrului Cultural Palatele Br�ncovene�ti Mogo�oaia �i MARA Society.
Cautare
Newsletter
Romania Underground, calatorie spre centrul pam�ntului
ICon Arts Trio si-a �nceput calatoriile spre centrul pam�ntului. Au avut loc primele doua concerte ale Turnelui National Romania Underground.
ICR Londra a sarbatorit alaturi de oficialitati din cartierele olimpice amplasarea mai multor lucrari de arta rom�nesti �n estul Londrei, pe durata Jocurilor Olimpice.
Teatrul National din Sibiu participa la Olimpiada Culturala de la Londra
Dupa triumful din 2009 cu mega - productia Faust �n regia lui Silviu Purcarete, Teatrul National �Radu Stanca� Sibiu revine �n selectia oficiala a Festivalului International de la Edinburgh cu spectacolul Calatoriile lui Gulliver.
Teatrul National "Radu Stanca" Sibiu prezinta joi, 9 august 2012 si vineri, 10 august 2012, spectacolul Gegen die Demokratie / �mpotriva democratiei �n regim de repetitie cu public.
Triumf al Orchestrei Rom�ne de Tineret la Berlin
Ambasadorii artistici ai Romaniei au cucerit publicul berlinez. Orchestra Rom�na de Tineret, dirijata de Cristian Mandeal, a triumfat �n fata publicului din arhiplina Sala Mare de la Konzerthaus.
Festivalul vienez de scurtmetraje espressofilm dedica, �n parteneriat cu ICR Viena, pentru a doua oara �n tot at�tea ediţii consecutive o seara speciala scurtmetrajelor UNATC.
�n perioada 3-5 august 2012, Centrul de Cultura Arcus, �n parteneriat cu Uniunea Muzicienilor Interpreti din Rom�nia si Fundatia Diakonia, organizeaza turneul 3 x Mozart.
Raluca Ghideanu isi prezinta lucrarile adunate pana in acest moment in expozitia de sculptura Sale for the rest of me. Ea scoate la vanzare ce a ramas din perioada de creatie care s-a incheiat.
�n perioada 2-5 august 2012, Orchestra Rom�na de Tineret se va afla la Berlin pentru a participa la cel mai important festival international pentru orchestre de tineret - Young Euro Classic - aflat la a 12-a editie.
Vara Culturala Rom�neasca �n Portugalia s-a �ncheiat cu brio
Vara Culturala Rom�neasca �n Portugalia, proiect iniţiat de Institutul Cultural Rom�n din Lisabona, a prezentat cu succes, pe parcursul lunii iulie a acestui an, un evantai de evenimente din diverse domenii: literatura, teatru, muzica clasica, c�ntece şi dansuri populare.
A aparut editia de vara a revistei Lettre Internationale
Criza economica si raporturile ei cu sfera culturala, cenzura comunista, procesul de decolonizare, �economia politica� a lecturii, arta contemporana ca business sunt c�teva dintre temele noului numar al revistei Lettre Internationale, editata sub auspiciile Institutului Cultural Rom�n.
ICR Londra celebreaza deschiderea Jocurilor Olimpice printr-o premiera absoluta
Pentru prima data, sediul unui institut cultural dintr-o mare capitala a lumii va avea afisate pe cladire �nsemnele Rom�niei, sub forma unor stegulete festive, pentru a celebra at�t �nceputul Jocurilor Olimpice, c�t si prezenta valorilor culturale si sportive rom�nesti la Londra.
I.L. Caragiale interpretat multinational la Brasov
Participantii la cursurile de vara de limba, cultura si civilizatie rom�neasca organizate de Institutul Cultural Rom�n vor prezenta joi, 26 iulie 2012, pe scena Scolii Populare de Arta din Brasov, montajul teatral D`ale amorului dupa I.L. Caragiale.
Pistoalele lui Bonnie şi Clyde, scoase la licitaţie
Armele legendarilor amanţi jefuitori ai Americii, Bonnie Parker şi Clyde Barrow, vor fi scoase spre v�nzare de o casa de licitaţii din New Hampshire, SUA.
Gustav Klimt si Kunstlerkompanie la Castelul Peles
�n perioada 15 septembrie � 15 decembrie 2012, Muzeul National Peles pregateste unul dintre cele mai atragatoare proiecte curatoriale de anul acesta: expozitia Gustav Klimt si Kunstlerkompanie.
PlayPoint Puzzle de Miruna Amza si Liviu Zagan, o instalatie interactiva, invita londonezii si turistii sa descopere imagini cu marii sportivi ai lumii �n Victoria Park si London Pleasure Gardens.
ARTmania Festival Sibiu 2012 prezinta Harley-Davidson® Stage �n Piata Mica
Cea de-a saptea editie a Festivalului ARTmania (6-12 august 2012), culmineaza �n weekendul 10-12 august cu o serie de concerte organizate �n centrul orasului Sibiu.
S-a incheiat o etapa importanta a proiectului studiOpera
Dupa zeci de ore de specializare organizate in cadrul studiOpera, proiectul a fost prezentat la conferinta nationala Romania acceseaza fonduri europene, iar toamna va aduce trei evenimente de neratat pentru specialisti si publicul larg.
Centrul de Cercetare si Consultanta �n Domeniul Culturii lanseaza proiectul PRO.urban
Centrul de Cercetare si Consultanta �n Domeniul Culturii anunta lansarea proiectului PRO.urban - Vitalitatea culturala a orasului Bucuresti. Promovarea vizuala a potentialului spatiilor publice.
Artistul Ern� Bartha participa la Jocurile Olimpice din Londra cu trei sculpturi impresionante din f�n organic
Trei sculpturi ale artistului clujean Ern� Bartha vor fi expuse �n Victoria Park si London Pleasure Gardens de pe 27 iulie p�na pe 12 august, �n cadrul programului rom�nesc pentru Olimpiada Culturala.
Editura Humanitas lanseaza miniseria Carti bune pentru parinti buni
Humanitas a tradus de-a lungul timpului sapte carti practice adresate parintilor (si bunicilor!). Carti alese cu atentie, pe care cititorii le-au apreciat, de vreme ce au trebuit republicate, unele de mai multe ori. Carti perene. Carti bune. Carti utile parintilor buni.
PRISPA este proiectul de casa independenta energetic, realizat de prima echipa de studenti romani calificata la concursul Solar Decathlon Europe 2012, cea mai cunoscuta competitie care promoveaza cercetarea in domeniul arhitecturii sustenabile.
O instalatie inedita conceputa de doi rom�ni va fi amplasata �n Trinity Square Gardens, chiar l�nga Turnul Londrei
Instalatia Statii culturale/Cultural Stations, conceputa de Minodora Cerin si arhitectul Mircea Margarit, va fi amplasata �n Trinity Square Gardens, l�nga Turnul Londrei si va putea fi vizitata de pe 19 iulie, p�na pe 13 august 2012.
Radio Romania Cultural
